Importanța postului. Sfaturi practice.

Ce este postul?

Postul alimentar are două dimensiuni şi anume: una biologică, tradusă în supunerea organismului la o abstinenţă temporară şi una spiritual–religioasă. Majoritatea religiilor lumii îmbrăţişează în dogmele lor obiceiul de a posti. În paralel, medicina a evaluat consecinţele abuzului alimentar atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Cele mai grave boli ce pot fi contactate datorită excesului de alimente sunt ateroscleroza, obezitatea, diabetul, cancerul, pancreatitele, litiaza şi cele cardiace. Pe de altă parte, există statistici ce dovedesc că postitorii sunt protejaţi cel puţin de unele boli precum cancerul, ateroscleroza şi obezitatea. Dimensiunea religioasă creştină a postului are câteva repere demne de menţionat.

Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de infrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, deci mijloc de mântuire. Dar în același timp, și un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunțare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă din iubirea și respectul pe care îl avem față de Dumnezeu.

Postul este și un mijloc de desăvârșire, de omorâre a voii trupului, un semn văzut al râvnei și sârguinței noastre, spre asemănarea cu Dumnezeu și cu îngerii, care n-au nevoie de hrană.

Care este rostul și folosul postului?

Postul folosește si sufletului și trupului, pentru că întăreste trupul, în același timp ușurează și curățește sufletul. Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului. Însuși Mântuitorul ne învață cum să postim și ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post și rugăciune.

Ce este postul Paștelui?

Postul Paștelui, “Postul Mare” sau “Păresimile” este postul dinaintea Paștelui. E așezat în cinstea Patimilor Domnului și ne amintește de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieși în lume pentru propovăduirea Evangheliei. E totodată vreme de pregătire, prin post, rugăciune și pocăință, pentru apropierea cu vrednicie de Sfântul Trup și Sânge, întrucât, de obicei, la Paști se impărtășesc toți credincioșii. Ține șapte săptămâni, începând cu ”Duminica lăsatului sec de brânză” sau ”Duminica izgonirii lui Adam din rai” și se încheie în noaptea Paștelui, la Înviere. E cel mai vechi, mai lung și mai important dintre posturile bisericești. Nu se mănâncă nici pește, nici untdelemn și nu se bea vin. Se dezleagă la vin și la untdelemn numai sâmbăta și duminica (pentru că în aceste zile se face Liturghie deplină), iar la pește numai în ziua de Buna-Vestire și de Florii (pentru că sunt praznice mari).

Sunt scutiți de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii și bolnavii sau cei neputincioși, precum și cei aflați în situații speciale. Cu deosebită evlavie trebuie sa postim mai ales prima și ultima săptamână din Postul Păresimilor.

Cum trebuie sa postim?

Respectarea postului este o datorie a bunului crștin, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii. Sfintele Sinoade și rânduielile date de Sfinții Părinți pedepsesc cu asprime pe cei care nu păzesc posturile. Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci și înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate și ispite. Odată cu infrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăți nu numai cu trupul, ci și cu sufletul, petrecând ăn rugăciune și pocăință. Postul întreg, adevărat și desăvârșit este deci nu numai cel trupesc, ci și sufletesc: postul de bucate, împreună cu cel de fapte, postul de mâncare și, totodată, de purtări.

Noțiunea de „post” are un sens diferit în medicină și religie, iar valoarea terapeutică a postului din punct de vedere medical este dovedită astăzi. Specialiști de la prestigioase laboratoare de cercetare din Europa și SUA studiază și promovează impactul nutriției asupra sănatații, aceștia concentrându-se pe rolul hranei de origine vegetală ca aliment și medicament.

Centrul Medical Naturalia pledează pentru o revenire la o alimentație ancestrală, la alimentul integral și curat (bio), ferit de poluare chimică și modificare genetică.

În continuare vă vom oferi două soluții simple pentru o gustare sănătoasă de post.

Pasta de caju cu spanac

Ingrediente:

  • 100g caju
  • 10g spanac
  • 2 linguri ulei de măsline presat la rece
  • 1 cățel de usturoi
  • Sucul de la o lămâie
  • Oregano
  • Piper

 

Mod de preparare:

Se lasă la înmuiat nucile de caju, 4-5 ore. Se scurg de apă și se pun în blender împreună cu restul ingredientelor. Se mixează bine timp de 1-2 minute, până rezultă o pastă cremoasă.

Se servește pe lipie eco predospită din grâu spelta.

 

Pastă de măsline

Ingrediente:

  • 1 cană masline Kalamata      
  • 1 avocado bio (trebuie să fie moale)
  • Cepă verde

Mod de preparare:

Măslinele se curăță de sâmburi și alături de avocado se pun în blender. Se mixează până când se obține o pastă fină, ca o maioneză. La final se adaugă ceapa tocată mărunt.

Se servește pe lipie eco predospită din grâu spelta, cu roșii tăiate cubulețe deasupra sau împreună cu salată de roșii și pătrunjel.

Echipa Naturalia vă dorește un Post binecuvântat!

Adaugati un comentariu