Lapte: da sau ba?

În prezent există o intensă dezbatere pe problema laptelui, de aceea considerăm că unele precizări suplimentare sunt bine-venite pentru ca dumneavoastră să ne înțelegeți punctul de vedere.

  • Cine nu vrea să mănânce lapte este liber sa nu manânce, nu face o greșeală;
  • Cine vrea să mănânce lapte curat, fără aditivi, fără lapte praf, în cantități moderate, nu face o greșeală (lapte curat presupune un lapte provenit de la vaci crescute tradițional, lăsate să pască zeci sau sute de graminee, nu hrănite cu premixuri pe bază de 3-4 cereale, așa cum se întâmplă în marile crescătorii);
  • A mânca lapte în abuz este o greșeală, nu este recomandată o alimentație predominant lactată (așa cum se întâmplă deseori în practică);
  • A mânca lapte praf, lapte UHT (acesta este sigur din punct de vedere bacterilogic, dar cu risc de alterare a proteinelor și cu potențial alergogen), lapte muls în condiții nesigure sunt alte practici de care trebuie să ne ferim.

Empiric: cele mai vechi civilizații – biblică, indiană, chineză – au mențiuni scrise despre folosirea laptelui ca aliment de bază (și în vremurile vechi testamentare speranța de viață era mult mai mare):

  • Biblic: Țara Făgăduinței este numită metaforic țara unde curge lapte și miere (Ieșirea 33, 3);
  • Tot biblic cred că este o mică împietate să contestăm, să considerăm periculos, să încercăm să desființăm sau să trimitem în derizoriu un aliment care apare în Sfânta Scriptură de 50 de ori (inclusiv derivate).

Există nutriționiști care afirmă că omul este singurul mamifer care mai consumă lapte la vârstă adultă, însă extrapolarea obiceiurilor alimentare de la mamifer la om nu este corectă, deoarece cele două specii nu se pot compara: bovinele au patru camere gastrice, au alt ph gastric, sunt rumegătoare și tipul alimentației ulterioare este diferit. Concepția este total greșită pentru simplul motiv ca nu-l putem compara nici pe copil cu vițelul, nici pe omul adult cu boul.

Dacă în urma celor afirmate mai sus am ajuns la concluzia că este bine să consumăm cantități moderate de produse lactate, următoarea întrebare este ce fel de lapte și sub ce formă.

Consumul de lapte de capră și de produse derivate din acesta a crescut foarte mult la nivel mondial. Laptele de capra este considerat superior celui de vaca, deoarece este mai ușor de digerat, nivelul de cazeină este mai scăzut decât cel din laptele de vacă (da mult mai rar alergie și intoleranță digestivă), fiind totodata mai bogat în minerale constitutive și în oliogoelemente.

O cană de lapte de capră conține 7,9g de grăsimi și 8,69g de proteine. Conținutul acestuia se schimbă în funcție de sezon (este mai nutritiv iarna sau primăvara devreme). Față de laptele de vacă, laptele de capră conține valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) și niancin (cu 300% mai mult). De asemenea, conținutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu și acizi grași esențiali este mai mare. Totuși, conține o cantitate mai mică de vitamina B12 și acid folic. Studiile arată că fierul din laptele de capră se metabolizează mult mai bine decât cel din laptele de vacă.

Grăsimile din laptele de capră se găsesc într-o cantitate asemănătoare cu cea din laptele de vacă, dar într-o formă mai ușor digerabilă. Laptele de capră este „omogenizat” în mod natural, atât prin dimensiunea mică a globulelor, cât şi prin absenţa substanţei (aglutinina) care face ca moleculele de grăsime să se grupeze şi să plutească, ca în laptele crud de vacă.

Laptele are cele mai multe proteine sub forma de caseină. Caseina are o structura pentru om și altă structură pentru vițel. La om, această proteină este de 300 de ori mai mică decât la vițel. Caseina din laptele de capră are o structură de 3 ori mai mare decât a laptelui matern și în plus, se metabolizează mai ușor. Corpul nostru nu are pachetul enzimatic necesar să degradeze caseina de vacă sau lactoza în cantitate așa mare.

Digestia ușoară permite lactozei (principalul alergen din lapte, care este în cantitate foarte mare în laptele de vacă comparativ cu cel de capră) să treacă mai repede prin tubul digestiv, oferindu-i timp mai puțin să fermenteze și să creeze probleme. Persoanele care au intoleranță la laptele de vacă, manifestată prin balonari, indigestii etc., pot consuma de regulă produsele din lapte de capră, fară a aparea aceste simptome.

Există nutriționiști care afirmă că după 9 ani, omul este bine să consume lapte trecut prin procesul de fermentație. Prin acest proces lactoza se transformă în acid lactic care este benefic colonului, iar caseina scade cantitativ și prin urmare devine mai ușor de digerat. După această vârstă consumul periodic de lapte dulce conduce la artroză (determină epuizarea depozitelor osoase de calciu), apar deviații ale degetelor, durerile articulare, apar picioarele ”în paranteze” pe care le vedem la femeile în vârstă de la țară. Prin urmare acești metaboliți care nu pot fi digerați de corpul nostru se depun undeva în organism. În concluzie, până la 9 ani copilul poate bea un pahar de lapte integral (nu degresat). După aceasta vârstă trebuie „înțărcat”. Ulterior este recomandat consumul de  lapte bătut, sana, kefir.

 

Produsele lactate fermentate conțin mari cantități de proteine cu valoare biologică superioară, sunt bogate în aminoacizi esențiali, complex de vitamine B, vitamina D și sunt cea mai bună sursă  biodisponibilă de calciu. La începutul secolului XX Mecinikov a luat premiul Nobel pentru medicină cercetând starea de sănătate și spectrul florei microbiene saprofite la populația din sudul Rusiei și nordul Chinei, pe care a corelat-o cu speranța de viață mai mare a acestei populații. Comparativ cu alte comunități, ei aveau cca 80% din rația alimentară formată din lactate fermentate. Acest lucru se poate constata și astăzi în alte zone (comunități) ale planetei.

Renumitul oncolog german Johannes F. Coy indică lactatele fermentate chiar și bolnavului oncologic pentru aportul de acid lactic natural, care este neutralizat în ficat (proces care se îndreaptă și împotriva acidului lactic tumoral și peritumoral născut prin anaerobioză).

Concluzia? Este bine să mancați lactate în cantitate moderată. Ne referim la un om care respectă posturile ortodoxe de peste an, și care nu are cum, să facă exces de produse de origine animală. Și cateva precizări, consumați numai lapte curat, adică bio sau de la mici ferme familiale din jurul marilor orașe. În opinia noastră, produsele tradiționale sunt sigure și sunt de preferat față de lactatele tratate termin excesiv și abuziv. Introduceți în dietă lactatele de capră. Și nu în ultimul rand, consumați preponderent lactate fermentate.

Adaugati un comentariu