Domnule profesor, ce să mai mâncăm?

Iată câteva exemple de legume și fucte de sezon ce aduc beneficii incredibile asupra sanătății. Dupa ce veți citi aceste rânduri veți fi surprinși de aportul important pe care acestea îl au în prevenția și chiar tratarea unor boli grave și foarte grave. Însă această listă poate continua la nesfârșit atâta timp cât ne limităm alegerile alimentare la regnul vegetal. Cu acest articol nu vrem să pledăm pentru o alimentație vegetariană sau vegană, dar sugerăm creșterea proporției de alimente de origine vegetală în dieta zilnică. Peste 50% din mâncarea consumată într-o zi trebuie să fie de origine vegetală, numeroase studii demonstrează acest lucru, iar beneficiile legumelor și al fructelor sunt de netăgăduit.

Conopida                                                      

Nume latin : Bresica oleracea
convar. botrytis
subvar. cauliflora
Familia : Cruciferae
Date generale :
Planta leguminoasa bianuala, sau anuala, cultivata pentru capatâna falsa care este influescenta, carnoasa, îngrosata, foarte mult ramificata, de culoarea alb-galbuie; este originara din Europa dar s-a raspândit si în alte parti ale globului.

Compozitia chimica (la 100g produs):

Protide 2.7 g
Lipide 0.3 g
Glucide 3.9 g
Calciu 24 mg
Fosfor 62 mg
Fier 1.1 mg
Sodiu 35 mg
Potasiu 300 mg
Caroten 40 mcg
B 1 100 mcg
B 2 100 mcg
PP 0.4 mg
C 55 mg

 

Cum se consuma:
– cruda, ca salata
– fiarta în abur
– fiarta în apa
– murata cu sare
– marinata în otet

Datorita vitaminelor, mineralelor si substantelor cu efect antioxidant, citostatic si stimulent al sistemului imunitar ce sunt depozitate in conopida, aceasta fereste organismul de cancer. Exista numeroase studii care demonstreaza importanta consumului de crucifere(conopida, varza alba, varza rosie si broccoli) in protectia impotriva bolii canceroase. Printre formele de cancer care sunt prevenite prin consumul de conopida, mentionam cancerul de san, de colon, ovarian, de prostata, pulmonar, al vezicii urinare, conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi cu cancer al vezicii urinare, in paralel cu 708 persoane sanatoase, din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa,

Conopida contine o substanta numita alicina, prezenta si in ceapa sau in usturoi, care previne formarea cheagurilor de sange, impiedica oxidarea colesterolului pe artere si scade tensiunea arteriala.

 Puseele reumatice, pot fi evitate prin consumul zilnic de conopida, fiarta sau cruda, care este foarte bogata in vitamina C. Aceasta vitamina este considerata printre cei mai puternici agenti de prevenire a bolii reumatice. Un studiu facut pe un numar impresionant de persoane (peste 20.000 de subiecti) arata ca o suplimentare a vitaminei C din alimentatie atrage dupa sine o reducere la peste 40% a frecventei puseurilor reumatice. O portie de conopida fiarta (adica 300 grame) consumata zilnic acopera in proportie de 130% necesarul zilnic de vitamina C.

Dovlecel

Nume latin : Curcubita pepo
convarient. giromontea 
Familia : Curcubitaceae 
Date generale :
Planta legumicola anuala, cultivata, cu fructe alungite cu pulpa frageda.

Compozitia chimica (la 100g produs comestibil):

Protide 1.1 g
Lipide 0.1 g
Glucide 3.2 g
Calciu 34 mg
Fosfor 28 mg
Fier 0.5 mg
Sodiu 1 mg
Potasiu 240 mg
Caroten 300 mcg
B 1 50 mcg
B 2 90 mcg
PP 0.4 mg
C 16 mg

 

Cum se consuma:
– pulpa proaspata, cruda ca salata
– fiert în aburi
– fiert în apa

Dovleceii contin cantitati mari de vitamina A si luteina, foarte importante pentru mentinerea sanatatii ochiului. Sunt recomandaţi cu precădere persoanelor de vârsta a treia, pe care le protejează de afecţiunile oculare specifice.(miopie, cataracta).

Cancerul poate fi de asemenea prevenit prin consumul de dovlecei.. Un studiu făcut de Universitatea din Massachusetts, Statele Unite, pe 1271 de subiecţi cu vârste de peste 66 de ani hrăniţi cu o alimentaţie preponderent vegetariană, bogată în vitamina A (printre care pe primele locuri se situa dovlecelul) a dovedit că incidenţa diferitelor forme de cancer a fost cu aproape 30% mai redusă decât la grupele martor, care au avut o alimentaţie obişnuită.

De asemenea dovlecelul este o leguma bogata in fibre si saraca in calorii, astfel este o mancare ideala pentru cei care vor sa slabeasca.

Fasole

Nume latin : Phaseolus vulgaris
Familia : Leguminosae (Fabaceae) 
Date generale :
Planta legumicola care se cultiva pentru pastai si seminte; este mentionata înca de pe timpul aztecilor în America Centrala si de Sud.

Compozitia chimica (la 100g produs comestibil):

Fasole verde Fasole boabe
Protide 2.1 g 23.0 g
Lipide 0.2 g 1.7 g
Glucide 5.7 g 47.0 g
Calciu 53 mg 145 mg
Fosfor 52 mg 350 mg
Fier 1.1 mg 6.3 mg
Caroten 380 mcg 100 mcg
B 1 100 mcg 550 mcg
B 2 140 mcg 210 mcg
PP 0.5 mg 2.3 mg
C 20 mg
Niacina 3.4 mg

Cum se consuma:

– pastai verzi fierte în abur sau apa
– boabe fierte în apa; prima apa dupa ce a dat în clocot se arunca

Fasolea verde stimuleaza sistemul imunitar prin prezenta difeitelor tipuri de antioxidanti.

Imbunatateste vederea. Anumite carotenoide din fasolea verde previn degenerescenta maculara.

Scade glicemia. Vasolea verde este considerata ”insulina vegetala”

Previne boli cardio-vasculare prin prezenta antioxidantilor continuti in fasolea verde. Studii de specialitate au demonstrat ca aceasta leguma regleaza nivelul colesterolului in corp. Grasimile esentiale omega-3 din fasolea verde isi aduc si ele aportul in mentinerea sanatatii aparatului circulator si implicit a inimii.

Continutul important de fibre alimentare contribuie la mentinerea sanatatii tractului digestiv, precum si la mentinerea unei senzatii de satietate.

Mere

Nume latin : Malus domestica
Malus sylvestris 
Familia : Rosaceae
Subfamilia : Pomoideae (Maloideae)
Date generale :
Marul este raspândit pe tot globul în zonele cu climat temperat. {n zona tropicala este cultivat si la 2000-3000m altitudine.

Compozitia chimica (la 100g produs comestibil):

 

Proteine 0.3 g
Lipide 0.4 g
Glucide 14.5 g
Calciu 7 mg
Fosfor 10 mg
Fier 0.4 mg
Acizi organici 0.16-1.27
Caroten 50 mcg
B 1 35 mcg
B 2 30 mcg
PP 0.5 mg
C 4.5 mg

 

Cum se consuma:
– stare proaspata
– ceai de coji înducit cu miere
– mere coapte

Consumul de mere protejează împotriva sindromului metabolic – persoanele care consumă mere în fiecare zi, au un risc mai scăzut de a suferi, de-a lungul vieţii, de diabet si boli de inima.

Vitaminele A şi C, calciu, potasiu, fier, fosfor, acid folic şi un nivel crescut de antioxidanţi sunt asigurate prin consumul de mere cu tot cu coaja.

Merele conţin anumiţi fitonutrienţi, cum ar fi quercetina, care previn fluctuaţiile bruşte ale nivelului glicemiei din sânge. De asemenea, oţetul de mere este considerat a fi un adevărat ajutor în controlarea nivelului ridicat al glicemiei, motiv pentru care este adesea folosit ca un tratament naturist în cazul bolnavilor care suferă de diabet zaharat. 

Un mar nu va inlocui periuta de dinti, dar prin mestecarea lui se stimuleaza productia de saliva ce diminua nivelul de bacterii din gura, reducand astfel riscul aparitiei cariilor.

Un studiu recent efectuat pe soareci arata ca sucul de mere poate tine la distanta boala Alzheimer si poate combate imbatranirea creierului.
Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia conform careia consumul de mere bogate in flavonoizi reduce riscului dezvoltarii cancerului pancreatic cu pana la 23%. Cercetatorii au identificat in coaja marului, mai multi compusi triterpenoizi care au o activitate puternica impotriva celulelor cancerigene din ficat, colon sau san.

Cercetatorii au demonstrat ca flavonoidul gasit in mar, numit florizina, poate proteja femeile aflate la menopauza de osteoporoza si poate creste densitatea osoasa. Borul este un alt ingredient continut de mere care intareste oasele.  

Un studiu complex a corelat aportul ridicat de fibre solubile cu diminuarea acumularii de aterom pe peretii arterelor sanguine. Polifenolul gasit in coaja merelor previne solidificarea depunerilor de colesterol de pe peretii arterelor ce determina reducerea fluxului sanguin catre inima, rezultatul fiind aparitia bolilor arterelor coronariene.

Adaugati un comentariu