Abuzul de imagistică

Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă vă aduce în atenție o serie de boli ce se pot preveni prin stilul de viață. Circa o treime din boli se datorează unui stil de viață greșit.

Deci o treime din boli sunt evitabile.

Este trist, dramatic chiar, să avem posibilitatea să evităm o treime din boli și totuși să nu o facem!

Stilul de viață a trecut neobservat mii de ani. Pe măsură ce oamenii au greșit, stilul lor de viață a devenit tot mai important.

Astăzi este dovedit că un stil de viață greșit cauzează suferințe aspre. Deci astăzi el este mai important ca oricând.

 

Abuzul de imagistică.

Privitul îndelung la televizor

 

Ce este important?

Personalitatea și comportamentul unui copil care privește îndelung la televizor sunt serios afectate.

Atunci când a apărut televizorul, nimeni nu se gândea că el poate face și rău.

Astăzi numeroase studii psihologice și sociologice dovedesc efectele negative ale consumului de imagistică asupra vieții psihice și intelectuale.

În limba română cea mai documentată carte pe această temă este Efectul televiziunii asupra minții umane1.

Iată câteva extrase:

Privitul îndelung la televizor dislocă undele β (beta), caracteristice procesului de gândire, cu unde α(alfa), unde de relaxare. Este hipertrofiată activitatea emisferului drept – adică senzațiile și percepțiile – și este inhibat emisferul stâng, adică gândirea critică, analiza, comparația, sinteza și decizia.

Pe măsură ce imaginile ocupă tot mai mult loc în viața omului, capacitatea de pricepere și folosire a informației sonare și scrise scade.

Televizorul substituie relațiile interpersonale și duce treptat spre depersonalizare2.

Iată manifestările clinice după care poate fi recunoscut fenomenul:

  • Neputința de a duce la bun sfârșit o activitate începută;
  • Incapacitatea de a asculta și de a urmări;
  • Dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate;
  • Tendința de a acționa înainte de a gândi;
  • Alternarea rapidă a unei activitați cu alta;
  • Dificultatea organizării și planificării acțiunilor;
  • Dificultatea de a-și aștepta rândul.

 

Alte efecte negative:

  • Irascibilitate altarnând cu pasivitate;
  • Insomnie alternând cu somnolență;
  • Vorbire incoerentă alternând cu multe gesturi;
  • Dependența de televizor;
  • Dificultatea de a-și exprima ideile în scris.

 

Prin imagistică se consumă de fapt o minciună continuă: personajele care se văd pe ecran nu sunt, nu au fost și nu vor putea fi niciodată în televizor; mișcarea pe care o vedem acum, în realitate s-a petrecut cu ore, zile, luni sau ani înainte, deși ea pare prezentă.

Consecințele consumului mare de imagistică se manifestă în două planuri:

  • Scăderea randamentului la învățătura;
  • Tulburări de comportament.

Aceasta duce implicit la inserție socială dificilă și la un grad de dependență socială care afectează și comunitatea.

 

Scapă cine știe!

 

1Virgiliu Gheorghe, Ed. Pro, București, 2006.

2A. Lemeni, ”Cultura virtuală – expresie a unei false comunicări”, în Tabor, an I, nr. 12, martie 2008, pp.45-47.

Adaugati un comentariu