Ce este detoxifierea și ce presupune ea?

Auzim și citim peste tot despre cât de intoxicați suntem și cât de mult avem nevoie să ne detoxifiem. În mare parte, lucrul acesta este adevărat, însă modurile de înțelegere ale acestui proces pot fi foarte diferite. Iar despre metodele de detoxifiere nici nu mai vorbim.

Simplu spus, detoxifierea presupune eliminarea oricărei substanțe toxice sau străine din organism. Interesant este sinonimul acestui termen – biotransformare. Corpurile noastre sunt programate genetic să realizeze procesele complexe care se traduc prin detoxifiere și, până la un punct, pot face aceasta cu succes. Există totuși o mulțime de motive pentru care detoxifierea să fie compromisă, afectând buna funcționare a organismului. Pe scurt, o detoxifiere inadecvată poate sta la baza multor boli și afecțiuni.

Care ar fi aceste motive? Cele mai importante sunt dieta inadecvată, carențele nutriționale induse de administrarea abuzivă și inadecvată a medicamentelor, permeabilitatea intestinală și variațiile materialului genetic. Toate acestea pot reduce semnificativ capacitatea unui organism de a se împrospăta prin biotransformare.

Corpul uman este echipat cu bariere naturale care să îl protejeze de substanțele străine – așa-numitele xenobiotice. Aceste bariere sunt reprezentate îndeosebi de sistemul gastrointestinal, plămâni și piele. La aceste nivele au loc reacții foarte intense de reducere a impactului negativ al xenobioticelor, toxinelor și medicamentelor.

Acum, să ne lămurim un pic asupra ceea ce înseamnă toxine. Acestea pot fi de proveniență exterioară corpului, așa cum sunt poluanții din aer, din apă, aditivii alimentari și medicamentele. Dar pot fi generați și în interiorul organismului – este cazul produșilor rezultați din metabolismul hormonal, produși de origine bacteriană și alte molecule complexe. Dacă mecanismele de detoxifiere nu funcționează în parametri optimi, toate aceste substanțe, numite generic toxine, rămân cantonate în țesuturi. Cu cât stau mai mult acolo, cu atât vatămă mai mult corpul, producând diverse dezechilibre.

Detoxifierea are două faze majore, denumite sugestiv faza I și faza II. În aceste faze acționează enzime foarte specifice. Substanțele rezultate la sfârșitul primei faze pot afecta grav țesuturile dacă nu intervin în timp util enzimele fazei a doua, care să le neutralizeze. Această a doua etapă constă în niște procese foarte importante care necesită mulți aminoacizi și peptide cu efect antioxidant.

75% din activitatea de detoxifiere are loc în ficat. Restul – în mucoasa intestinală și în alte țesuturi. Totuși, nu trebuie minimalizat rolul barierei intestinale – ea reprezintă o primă barieră pentru o încărcătură mare de xenobiotice.

Detoxifierea corespunzătoare depinde și de ce mâncăm și de ce nu mâncăm. Astfel, există alimente care susțin procesele de biotransformare, asigurând o epurare optimă a organismului. Este vorba despre legumele brasicacee (varza, conopida, broccoli, kale, varza de Bruxelles), despre cele din familia usturoiului și a cepei, ca și de alimentele bogate în prebiotice (cicoarea, anghinarea, sparanghelul, tărâțele de grâu și făina integrală de grâu, banana). Prebioticele sunt substanțe nedigerabile de către organismul uman, dar digerabile de către microbiota intestinală, a cărei sănătate este strâns legată de funcționarea intestinului atât ca barieră imunitară, cât și ca locație majoră a digestiei.

Compromiterea structurilor și a proceselor implicate în detoxifiere înseamnă boală pentru organism: de la răceli frecvente până la eșecul marilor sisteme de organe și diferite forme de cancer.

Câteva sugestii pentru o detoxifiere optimă:

  • Consumați zilnic (sau cât mai frecvent posibil) cel puțin o cană de legume brasicacee;
  • Nu evitați usturoiul;
  • Delectați-vă zilnic cu o cană de ceai verde;
  • Obișnuiți-vă să consumați zilnic legume (chiar și sub formă de suc) nepreparate termic;
  • Încercați din când în când câte o infuzie din plante, în amestec: păpădie, ghimbir, lemn dulce, cardamom, scorțișoară, brusture;
  • Pregătiți de 2-3 ori pe săptămână (nu mai des!) un mic dejun din ouă, urdă, ceapă și usturoi verde;
  • Aromatizați deserturile cu coajă de portocală (bio!), iar mâncărurile, cu chimen, rozmarin, turmeric, semințe de mărar;
  • Consumați gustări constând în struguri, fructe de pădure și/ sau citrice;
  • Nu ezitați să pregătiți – când e sezonul! – salată de verdețuri în care să adăugați și frunze de păpădie sau rucola;
  • Consumați alimente bio.

Elena B.

Adaugati un comentariu